Imparateasa ESTERA (poveste pentru copii) + activitate cu hartie

In capitala Persiei, regele Artaxerxe ,in al3lea an al domniei lui a dat un ospat mare unde au venit capetenii de ostiri, domnitori si slujitorii sai. El le-a aratat bogatia stralucita a imparatiei lui si slava minunata a marimii lui, in multe zile, timp de o suta optzeci de zile. Dupa ce au trecut aceste zile, imparatul a dat intregului popor care se afla in capitala Susa, de la cel mai mare pana la cel mai mic, un ospat care a tinut sapte zile, in curtea gradinii casei imparatesti. Covoare albe, verzi si albastre erau legate cu funii de in subtire si de purpura de niste verigi de argint si de niste stalpi de marmura. Paturi de aur si de argint stateau pe o podea de porfir, de marmura, de sidef si de pietre negre.Iar de baut turnau in vase de aur de felurite soiuri. Era belsug de vin imparatesc, multumita darniciei imparatului.
Acest imparat avea o sotie, imparateasa Vasti i era numele. Si ea a dat un ospat femeilor, in casa imparateasca a imparatului Ahasveros.

A saptea zi, pe cand inima imparatului era vesela de vin, a poruncit sa aduca in fata lui pe imparateasa Vasti, cu cununa imparateasca, pentru ca sa arate frumusetea ei popoarelor si mai marilor sai, caci era frumoasa la chip. Dar imparateasa Vasti n-a vrut sa vina cand a primit prin fameni porunca imparatului. Si imparatul s-a suparat foarte tare, s-a aprins de manie.
Atunci imparatul a vorbit cu inteleptii care cunosteau obiceiurile vremii.  "Ce trebuie", a zis el, "sa se faca imparatesei Vasti, dupa lege, pentru ca n-a implinit ce i-a poruncit imparatul Ahasveros prin fameni?"Memucan, unul dintre intelepti, a raspuns inaintea imparatului si domnitorilor: "Nu numai fata de imparat s-a purtat rau imparateasa Vasti; ci si fata de toti domnitorii si de toate popoarele care sunt in toate tinuturile imparatului Ahasveros. Caci fapta imparatesei va ajunge la cunostinta tuturor femeilor si le va face sa-si nesocoteasca barbatii. Ele vor zice: "Imparatul Ahasveros a poruncit sa i se aduca inainte imparateasa Vasti, si ea nu s-a dus."
Atunci cei ce slujeau imparatului au zis: "Sa se caute pentru imparat niste fete fecioare si frumoase.

Si fata care-i va placea imparatului sa fie imparateasa in locul lui Vasti." Parerea aceasta a fost primita de imparat, si asa a facut. In capitala Susa era un iudeu, numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Simei, fiul lui Chis, barbat din Beniamin,

El crestea pe Hadasa, adica Estera, fata unchiului sau; caci ea n-avea nici tata, nici mama. Fata era frumoasa la statura si placuta la vedere. Dupa moartea tatalui si a mamei sale, Mardoheu o luase de suflet. Cand s-a auzit porunca imparatului si hotararea lui, au fost stranse un mare numar de fete in capitala Susa, sub privegherea lui Hegai. Odata cu ele a fost luata si Estera si adusa in casa imparatului, sub privegherea lui Hegai, pazitorul femeilor.

Imparatul a iubit pe Estera mai mult decat pe toate celelalte femei, si ea a capatat trecere si iubire inaintea lui mai mult decat toate celelalte fete. I-a pus cununa imparateasca pe cap si a facut-o imparateasa in locul Vastiei.

cititi continuarea povestirii AICI - BIBLIA

sau AICI - un rezumat nedetaliat si adaptat dupa Mica Biblie, Editura Insistutului Biblic 

2001

Povestiri cu talc pentru copii si familie

A NU AVEA ci A FI

Un tată bogat, dorind ca fiul său să ştie ce înseamnă să fii sărac, l-a dus să petreacă câteva zile la o familie de ţărani.

Fiul a stat 3 zile şi 3 nopţi la ţară.

Revenind la oraş, în automobil, tatăl l-a întrebat: 
- Ce părere ai de experienţa avută? 
- Bună, îi răspunse fiul, puţin rezervat.
- Ai învăţat ceva? insistă tatăl.
– Că noi avem un câine, iar ei au patru.
– Că noi avem o piscină cu apă tratată, care ajunge până la jumătatea curţii. Ei au un râu întreg cu apă cristalină, cu peşti şi alte lucruri frumoase.
- Că noi avem lumină electrică în grădină, dar ei au stelele şi luna pentru a-i ilumina.
– Grădina noastră ajunge până la zid. A lor se întinde până la orizont.
– Noi cumpărăm mâncarea; ei o gătesc.
– Noi ascultăm CD-uri... Ei ascultă simfonia continuă a păsărilor, greierilor şi a altor mici animale...
...toate acestea, însoţite adesea de cântecul unui vecin care îşi lucrează pământul.
– Noi folosim microundele. Ceea ce mănâncă ei are gust de foc lent.
– Pentru a ne proteja, ne înconjurăm de ziduri cu alarmă... Ei trăiesc cu uşile ca şi deschise, protejaţi de prietenia vecinilor.
– Trăim conectaţi la telefonul mobil, calculator, televizor. Ei sunt “conectaţi” la viaţă, cer, soare, apă, verdele câmpului, animale, la umbră, la familia lor.

Tatăl rămase impresionat de profunzimea fiului său. Cel din urmă concluzionă:

Mulţumesc că mi-ai arătat cât de săraci suntem!

În fiecare zi ne simţim săraci observând natura, care este grandioasa operă a lui Dumnezeu.

Ne preocupăm doar de a AVEA, a AVEA mai mult şi tot mai mult, în loc să ne preocupăm de a FI.